dec
09
| Imagini care ma obsedeaza: - spargerea ochiului, Luis Buñuel - Cainele andaluz (El perro andaluz -1929). Ma uit mereu la filmare si nu reusesc oricat as vrea sa ma uit in alta parte. Monstruoase cadre, atat de monstruoase incat nu ma pot abtine. - contrijurul format al unui om care urca scarile metroului cu soarele luminandu-l puternic. - Gradina placerilor omenesti (Hieronymus Bosch 1450-1516). Pentru ca pictorul este unic timpului sau, unic prin talent si pentru simbolistica. - cioburile paharelor de vin, sparg paharele ,,neintentionat" tocmai pentru a putea fotografia inca o forma a resturilor sticloase. - liniile de tren. Mergand cu trenul privesc paralelismul lor, macazurile, maracinisii crescuti in ecartament cu pasiunea unui copil lipit cu nasul de geam pana incep sa ma simt rau din cauza suprasolicitarii ochilor. - imaginea unui sinucigas in statia metroului. Cobor pe peron si asteptand ma uit la oameni incercand sa-mi dau seama daca vreunul ar avea aceasta intentie. Imaginatia mea producand mereu sinucigasi din batranele cu sacose de culori terne ce depasesc linia alba de siguranta. Peretii cortina ale metrourilor pariziene ori barceloneze mi se par invenia secolului 21. |
Imi place mult articolul asta. Desi nu sunt din Bucuresti, si eu imi imaginez scena cu sinucigasii in metrou. Ti-ai castigat un cititor fidel al blogului.
Sa auzim numai de bine! Pace!