iun
13
| ,,Si Dumnezeu a lasat ziua de luni"... pentru cei care nu si-o pot trage in week-end. Mi-a revenit boy-friend-ul la datorie. Pentru patrie si pat. OK, sa explic (asa cum am promis) relatia mea. Inainte de asta, trebuie sa explic putin cum e cu relatiile mele. Sunt un monogam incurabil. Pacat ca nu si partenerii mei. Mai exista monogamie, da. Toti prietenii mei au inteles din pacate prin monogamie pana acum a fi fideli unui lubrificant. Dar inca mai sper. Daca o batrana merge la biserica la 80 de ani, cu un Parkinson si cu o menopauza ce isi comemoreaza vreo trei decenii de existenta pot si eu sa sper. Este adevarat ca la 80 de ani s-ar putea ca eu sa pot fi fidel unor scanduri (patru sau mai multe depinde de situatia financiara). Fidelitatea, desueta in noul mileniu este cultivata in modul in care la inceputul secolului trecut era la moda dandy-ismul: exclusivist. Intr-o societate in care 3-some-ul este prezent peste tot (exista lite-users, medium-users, heavy-users; small-medium-large, tramvai-troleibus-autobus) fidelitatea este promovata doar de publicitate si bisericile extremiste. Bine. Unii sunt fideli vibratorului lor. Eu pot sa fac 3some-uri doar cu librariile (nu sunt fidel uneia). Iata de ce, inca mai sper in fidelitate, dar am renuntat la a o mai cere celorlalti. De asta sunt foarte fericit cu prietenul meu. Nu putem avea o relatie, suntem ca si clasele la trenurile de zi (clasa 1 si clasa a 2-a). Si totusi, ,,cuseta" este extraordinara. ,,Si Dumnezeu a lasat ziua de marti"... celor care si-au traso toata lunea si nu au fost la cumparaturi. |
