Ce se intampla atunci cand sarcasmul tau, ironia si rautatea pe care ti le-ai ,,creeat" pentru a-ti ascunde frica de a arata ca ai sentimente sunt lovite in moale cu un sms? Noaptea trecuta m-am culcat devreme (undeva pe la 22.00 dupa ce am adormit cu Money Channel in surdina), ma durea capul si l-am lasat pe bf-ul meu sa se ocupe de niste prieteni care stau la el pana astazi. Pe la ora 5 dimineatza rasaream dintre perne cautand apa. Am ridicat telefonul si m-am uitat la ceas. Acolo era: ,,1 sms nou". Nu stiu de ce, dar de fiecare data cand primesc cate un nou sms inima imi tresare. Poate pentru ca prin sms sunt anuntat ca iar am uitat sa-mi platesc factura la telefon sau internet. Totusi, factura mi-am platito acum cateva zile iar internetul e rezolvat pana in decembrie. ,,Cititi". L-am citit, mi-am pus capul pe perna, am inchis ochii. Visez. Am mai citit odata. Ar trebui sa se dea o lege prin care socurile sentimentale sa fie interzise inainte de cafeaua de dimineata. Acum am o insomnie teribila. Acolo, in memoria telefonului meu ultraplat se afla niste cuvinte care spun mai mult sau mai putin direct ca ... Si asta venind de la cineva care nu poate avea sentimente. E imposibil. Sau poate ca da? Offf, la naiba, am ajuns la acelasi moment la care mi-am jurat ca nu voi mai ajunge. Doar ca de data asta o spune el. PS. Ironia e ca ieri postam pe blog tocmai ceva legat de sentimentul asta. Ma duc sa-mi inchiriez un dric pentru a-mi inmormanta sarcasmul, ironia si rautatea. Sper ca ele sa nu invie la 3 zile dupa aceea.

O prietena m-a sunat zilele trecute dupa ce iubitul a parasit-o pentru ca, spunea el, nu e pregatit pentru o relatie si alte bla-bla-uri. La sfarsitul discutiei mi-a spus ceva ce m-a pus pe ganduri: ,,mi-am inmormantat iubirea!" Oare chiar vrem sa renuntam la ea? Oare putem? Oare avem voie? Mi-e teama ca da si ca prea multi dintre noi suntem deja vaduvi.

Homofobi din lumea intreaga, stigati: TRADARE. Occidentul va tradat. Occidentul a devenit tolerant. Trist dar adevarat, dragi homofobi, tarile occidentale (stiti voi, alea cu colacii si capsunii pusi la coada maidanezilor) au devenit deschise la ideea de homosexualitate. Vai, fereasca d-zeul-a-tot-incendiator-de-poponari, europenii accepta casatoriile gay si mai nou si adoptiile. Dragii mei, pentru bunastarea voastra psihologica va recomand mutatul in fata unei rachete hezballah sau in Coreea de Nord. Sunt sigur ca acolo, ura voastra eterna va putea creste si inflori. Dedic acest text site-ului www.homosexualitate.ro .

Cu un boyfriend care-si ia zborul infidel pentru cateva zile (in interes de afaceri) pana intr-o tara calda, m-am hotarat sa dau o raita pe la cumparaturi la Munchen. Racoare, placut, o saptamana de relaxare. Raportez de pe frontul vestic, acum am un avion de prins si nici macar prezervativele nu mi le-am impachetat (pentru folosit in avion?!).

Iesita de aproape 17 ani de sub un regim represiv, Romania arata, asa cum a impuscat un om -fie el si dictator- de Craciun, cum a chemat minerii pt a lovi nevinovati si alte momente de ,,mandrie nationala", ca este demna de Evul Mediu intunecat. In aceasta Romanie a anului 2006 citesc ca un gay a fost batut pentru ca se tinea de mana cu prietenul lui. Trist nu este ca a fost batut, ci de cine a fost batut, bravii purtatori ai sigurantei nationale si ai mitei institutionalizate, politistii.
Nu cer nimic de la un popor total homofob, dar astept ceva de la politisti. Purtatori de pulan si buzunar fara fund, voi trebuie sa-i ajutati pe cei care va platesc, fie ei gay sau heterosexuali.
Nu apelez la ideea de slujire a drepturilor cetateanului pentru ca ca acest lucru a devenit de mult desuet. Nu va mai cer nici macar sa ne aparati, cred. Va rog sa nu ne bateti. Stiti, pulanul pe care mi-l dati pe spate a fost platit din banii mei, iar mancarea pe care o dati copiilor vostri este rezultatul contributiei mele la PIB. Voi nu ati avea slujbe daca eu nu as mai da bani. Asa ca in numele singurului lucru in care credeti voi - banii - puneti armele inapoi in teaca. Va multumesc.

Imi cer scuze in numele persoanelor care au fost batute azi-noapte, imi cer scuze pentru faptul ca suntem gay, imi cer scuze in numele tuturor celor care au fost batuti si/sau ucisi in Romania pentru ca sunt gay, imi cer scuze in numele celor care nu au fost batuti si in ultimul rand, imi cer scuze in fata celor care m-au batut pe mine intr-o noapte din decembrie pentru ca purtam un fular portocaliu la palton. Imi cer scuze pentru ca aratam ,,gay". Imi cer scuze pentru faptul ca-mi doresc sa va schimbati, sa deveniti toleranti. Imi cer scuze.

Trecand in ultimele zile prin zona prin care locuiesc (si nu locuiesc la Piata Unirii dar nici la mama dracu, unde a intarcat Belzebuth toti zmeii gay), printre baietzasii de cartier, am realizat ceva:
,,Dupa blocurile gri" au devenit gay.
Uimitor, dar noua specie de ratat social care a renuntat la scoala inainte de a face ecuatia cu doua necunoscute, se imbraca in culori pastelate, combinatii de maron cu roz, are parul tuns la un hair styler (de cartier de asemenea, si asta se observa prin fapul ca toti au un inceput de creasta filat, parul vopsit blond, astfel incat sa para grizonat si dungi rase pe laterale) si se epileaza chiar.
,,Omul nou" este, daca nu ar deschide gura, un ideal produs al mediocritatii estetice si totusi acceptabil printre persoanele care au si creier. Nu mai agaseaza prin prost-gust vizibil si unei cartite octogenare.
Si totusi, odata deschisa gura, din capushorul acela geluit si dintre stofele rozalii ies debitari verbale in care organele, impotenta intelectuala si ,,agramaticalitatea" se ridica la rangul de fuziune nucleara(si nu fisiune).
Antimateria aceasta bipeda este acelasi nesimtit pe care l-ai lasat in blugi largi, cu turul la calcai si tricou 50 cent. Doar ca peste noapte, Zana Maselutza, sau mai exact, cateva reviste si un televizor, l-au transformat pe acest 50-fat-frumos-cent intr-un holtei ,,la moda".
Si totusi, la colt de strada unul ii mangaie six-pack-ul altuia, iar la capatul scarilor de la metrou, unul tine mainile pe picioarele altuia. Nu pot sa numesc asta decat evolutie gay.
Acestia trebuie sa fie noii baietzasi de cartier (,,io nu-s bulangiu, manca-me-ai p..."), miruiti cu gel si incoronati cu tunsoarea de 50 de mii. Sa speram doar ca vor evolua, poate va fi candva la moda sa si gandesti.

Scurta precizare: Am scris lucurile astea pentru ca de o saptamana imi spionez baietzasii din dotarea locativa.
Le dedic textul acestor oameni.
Baieti, get a life, hopefully, it will be pink :-P.

Astazi am citit (nu-mi aduc aminte unde, cred ca pe un blog) ceva interesant: ,,Nu toti oamenii sunt heterosexuali, dar toti sunt egali". Dragut. Pacat ca nu este adevarat. Altcineva (Orwell) spunea ca ,,toti porcii sunt egali, dar unii sunt mai egali ca altii". Nu suntem egali si nici nu vom fi, iar faptul ca eu sunt gay si altcineva este heterosexual/a va ramane asa. Iar intre mine si el/ea nu va fi niciodata un semn egal. Nu cred ca ar trebui sa ne mai amagim, suntem altfel. Nu suntem? Ba da, mergem in pat cu altcineva, asta ne face altfel pe noi. Si nu tutror ne plac scoicile, sau ciupercile. Sau cartile politiste. Asa ca ar fi mai bine sa schimbam putin citatul: ,,Nu toti oamenii sunt heterosexuali, dar toti suntem altfel".